Că e iarnă ori e vară
Eu tot aşa sufăr mereu
Viaţa-mi este o povară
Pe care o duc din greu.
Cade vârsta peste noi
Anii ne doboară;
Sub povara de apoi,
Mergem înspre seară.
Bătrâneţea mă apasă
Îmi îngreunează mersul.
Mă plimb cum pot prin casă,
Nu mai ştiu ce este versul.
"Versuri " - Constanţa 2012
Editura " Nelinişti Metafizice"
