Powered By Blogger

joi, 26 aprilie 2012

Insemnarile unui jurnalist: DE IUBIRE ŞI DE DOR

Insemnarile unui jurnalist: DE IUBIRE ŞI DE DOR: Numai noi doi Soţiei mele Eşti bătaia inimii mele, Aerul ce-1 sorb cu nesaţ Eşti sângele ce curge-n vene, Gustarea din ziua harţ...

DE IUBIRE ŞI DE DOR


Numai noi doi
Soţiei mele
Eşti bătaia inimii mele,
Aerul ce-1 sorb cu nesaţ
Eşti sângele ce curge-n vene,
Gustarea din ziua harţi.

Sunt drumul tău câtre iubire
Aleea de sub castani.
Grădina ta de fericire,
Sunt plânsul tău de peste ani.

Hai deci să fim amândoi,
Aceeaşi inimă ce bate,
În lanul verde de trifoi
Şi drumul luminos în noapte.

Mă iubeşte toată lumea
Numai tu nu mă-nţelegi
Eu sunt “Eu” deapururea
Pentru pururea în veci.

Dacă ne mai naştem morţi,
Ne iubim ca să trăim
Veacul încă tras pe roţi
Este veacul ce-1 dorim.

 "Drumul robilor " - Constanta 2007
Editura "Nelinişti metafizice"

luni, 23 aprilie 2012

Insemnarile unui jurnalist: Cuib de lilieci

Insemnarile unui jurnalist: Cuib de lilieci: Cuib de lilieci  În turnul bisericii Se adunau liliecii, Iar mai sus, în turn, O pasăre taciturn, Bufnita ca o felină Zbura ...

Cuib de lilieci


Cuib de lilieci

 În turnul bisericii
Se adunau liliecii,
Iar mai sus, în turn,
O pasăre taciturn,
Bufnita ca o felină
Zbura oarbă de lumină.

Ziua, liliecii
Dormeau în turnul bisericii,
Noaptea, zburau printre morminte
Fără să spună două cuvinte.

Ce sunt aceşti lilieci ?
Mă întrebam eu...
Pe unde umblă, prin nor?
Ce vor, sufletul meu?
Eu nu-1 dau
Chiar dacă mor.

 " O secundă de iubire " - Constanţa 1996
Editura Mondograf Constanta

duminică, 22 aprilie 2012

Insemnarile unui jurnalist: Ajută-ne , Doamne

Insemnarile unui jurnalist: Ajută-ne , Doamne: Ajut ă -ne , Doamne Cobori, Doamne, s ă ne vezi Tr ă im vremuri de co ş mar Pu ş i de vii pe arse lespezi Via ţ a e numai amar ...

Ajută-ne , Doamne


Ajută-ne , Doamne

Cobori, Doamne, să ne vezi
Trăim vremuri de coşmar
Puşi de vii pe arse lespezi
Viaţa e numai amar
Miniştri de culori pestriţe
Guvernanţi de duzină
Încurcând iţă cu ... iţă
Ne conduc înspre ruină
Organe suprastatale,
Sioniştii mafioţi,
Organizaţii fatale,
Bande de pungaşi şi hoţi
Vor ca ţara să ne-o vândă
Pe cât mai puţini dolari
Pentru asta stau la pândă
Cei cu cât mai mulţi "biştari".

 Artist: Marcel Dzama


" Salut mileniul trei " -Constanţa 1999
Editura Metafora

sâmbătă, 21 aprilie 2012

La ţărm de mare ,noaptea


La ţărm de mare ,noaptea

Abia uşor îngălbenită
Noaptea-şi flutură zefirul,
Pe margine cu raze aurită,
Îşi ţese maiestuoasă firul.

Strălucitoare se ivesc
Umbre de lună despletite,
In mare flăcări se topesc,
Îmbrăţişări de vară mistuite.




 "O secundă de iubire " - Constanta 1996

miercuri, 18 aprilie 2012

Domnule M.R.U. .....

Traim cel mai puţin! Românii au cea mai mică speranţă de viaţă din toata Uniunea Europeana. 

Vezi cât traiesc barbaţii şi femeile din România şi din UE !

 Să fii român e un lucru complicat!

 Cu certitudine, acest lucru se poate spune despre multe aspecte din viaţa noastra.
În mod clar, nu prea rentează să trăiesti în Romania! Iar acest lucru este adevarat la propriu, nu doar din perspectiva chestiunilor social-financiare.
Nu este rentabil sa fii român din mai multe perspective. Iar în aceasta analiză vă vom arata o astfel de perspectiva, în care nu se merită să fii român.
Econtext va arata care este speranta de viată în Uniunea Europeană.
Altfel spus, cat traiesc, in medie, europenii. Si unde se plaseaza romanii si romancele in acest clasament. Pentru ca acest clasament va arata cat este speranta de viata atat la barbati, cat si la femei.

Conditii de viata

Econtext a prezentat si alte analize referitoare la viata romanilor.
Sa ne amintim doar de harta canalizarii, in care am evidentiat numarul romanilor care au toaleta sau dus in casa , sau de topul saraciei, in care am aratat cati romani traiesc la limita saraciei.

A trai in Europa
Dar sa revenim la viata europenilor. Viata medie a europenilor se intinde de la 73,45 de ani si pana la 82,2 ani. Cu alte cuvinte, europenii traiesc, in medie, intre 73,45 si 82,2 ani. In plus, vest-europenii traiesc mai mult decat esticii.
Pe tari, trebuie spus ca cel mai mult se traieste in Spania. Populatia Spaniei are o speranta de viata de 82,2 ani (82 de ani si 2 luni). Din pacate, pe ultimul loc se situeaza tara noastra. Romanii (atat barbati, cat si femei) traiesc aproape 73 de ani si cinci luni (73,45 ani, mai precis).
Da, romanii au cea mai mica speranta de viata din intreaga Uniune Europeana.

Dar iata cum arata harta vietii din Europa. Cat traiesc, in medie, europenii:

Barbati vs. femei
Sa ne aplecam putin si asupra diferentelor dintre barbati si femei. Si sa incepem cu sexul frumos. In general, femeile traiesc mai mult decat barbatii. Iar acest lucru se vede si in Europa. Europencele traiesc, in medie, 81,9 ani (81 de ani si noua luni).
Pe de alta parte, barbatii din UE traiesc, in medie, 75,6 ani (75 de ani si sase luni). O diferenta de sase ani si trei luni!
In ceea ce le priveste pe femei, cel mai mult traiesc spanioloaicele si frantuzoaicele (85 de ani si trei luni). Acestea au cea mai mare speranta de viata. In schimb, pe ultimul loc se claseaza romancele.
Din pacate, viata romancelor se intinde, in medie, pe o perioada de 77 de ani si 3 luni. Cu opt ani mai putin decat ocupantele primei pozitii!
In privinta barbatilor, suedezii sunt pe prima pozitie. Ei traiesc, in medie, 79,6 ani. Pe locul doi se plaseaza italienii (79 de ani si patru luni). Barbatii din Romania o duc putin mai bine in aceasta ierarhie.

Dar iata cat traiesc, in medie, barbatii si femeile din Europa. Vezi care e speranta de viata a barbatilor din Romania:
 SURSA articolului : http://www.econtext.ro

Ce spuneti domnule M.R.U. ?

Bat Copotele la Cristeşti


Ingerul a strigat: Hristos a inviat!

 Adevarat a înviat!

 ♫ Hristos a înviat ♫ - Cor Ion Pelearcă


Bat Copotele la Cristeşti

-Tuturor locuitorilor acestei aşezări moldave-


Susură Moldova pe aproape,
Unde se scăldau odinioară,
Printre nisipuri şi ape,
Copii sărutaţi de vară.

Soarele lunecă pe dealuri
Şi lasă lunii loc ca să răsară,
Unduindu-şi razele în valuri,
Coboară paşnic către seară.

De la muncă vin semănători,
Pe poteci, încet - încet, spre case,
Adunând în mâini miile de sori
Şi nopţile tot mai frumoase.

Iar mai înspre înnoptat,
Evlavioşi, cu lumânări în mână,
Merg către biserica din sat
Să afle vestea cea bună.

Bat clopotele de miezul nopţii,
Cerul se luminează, se desprinde!
În ruga generală chiar şi morţii
Încearcă groapa a deschide.

Cu voce vibrândă-n rugăciune
Popa, din altar, a exclamat:
- Veniţi, oameni buni, la-nchinăciune,
Veniţi, Hristos a înviat!

Şi-n cor, de-afară, din grădină,
Creştini răspund neaşteptat,
Dorind să intre şi să ia lumină:
-Adevărat, a înviat!

Se duce luna către ziuă
Şi fiecare pe la casa lui
Se-ntoarce-mpărtăşit de rouă
La învierea Domnului.

Aşa e la Cristeşti de Iaşi,
Atmosferă ruptă din eseu,
Gospodari şi buni enoriaşi
Cu credinţă-n Dumnezeu.

"O secundă de iubire " - Constanta 1996

 


sâmbătă, 14 aprilie 2012

Insemnarile unui jurnalist: "Scrisorică" către M.R.U.

Insemnarile unui jurnalist: "Scrisorică" către M.R.U.: Domnule Prim - Ministru ,    Sincer să fiu numirea dumneavoastră în această importantă funcţie am primit-o cu oarecare simpatie dar şi...

"Scrisorică" către M.R.U.



Domnule Prim - Ministru ,

   Sincer să fiu numirea dumneavoastră în această importantă funcţie am primit-o cu oarecare simpatie dar şi cu rezervă , ştiind din ce funcţie veniţi.
  Aţi intrat în cabinet cu aerul unui naiv , inocent şi atunci am înţeles care este substratul funcţiei.
  Aţi fost la început , doar câteva zile, un timid , ezitând în replici ceea ce mă facea să cred în loialitatea dumneavoastră faţă de tară.
  Ce rău m-am înşelat. Ştiam adevărata faţă a dreptei, dar nu aşa brutală.
  Mă surprinde iuţeala cu care decideţi vinderea unor obiective din patrimoniul national .
  Vă grăbiţi domnule Prim-Ministru !
   S-a vândut prea mult din bogăţia ţării până acum: petrol, aluminiu ....chiar şi sarea.
  Au mai rămas cupru, gazele subterane de şist şi urmează VAI ....aurul de la Roşia Montană, poate şi din alţi munţi, pe la Barza !
  Ce va mai urma ?!
  Aţi spus ca sloganul " Nu ne vindem ţara !" nu mai este actual. Aveţi dreptate, ce să mai vindem ? Copii ?
  Pe bătrâni îi ucideţi prin genocid. Mă întreb, cum au dispărut 81000 de pensionari, anul trecut ?
  Problema actuală este ce se întâmplă cu extragerea gazelor de şist .
  Cu mult timp în urmă, prin anii optzeci şi ceva, am văzut o sondă izolată în zona de lângă Poiana (Constanţa) şi toţi ne întrebam ce-o fi cu ea.Ca ziarist , am iscodit mai adânc şi am aflat că în locul respectiv s-ar afla gaze, petrol sau aşa ceva . În scurt timp însă sonda a dispărut fără ca cineva dintre noi cetăţenii să fi ştiut de ce ?
  Am aflat şi eu misterul  prin metodele noastre ziaristice.
  Terenul avea unele surse de gaze, dar apa freatică împiedica  forarea în continuare, periclitând starea populaţiei din zonă.
  Acum revin... iar problema gazelor de şist. Discuţiile sunt interminabile.
  Acum că s-a şi semnat un contract de vânzare-cumpărare, pe mai nimic.
  Reveniţi-vă domnule Prim-Ministru! Fiţi mai aproape de ţară, de popor !
  În concluzie,  puţin vă pasă de starea nostră şi a pământului pe care şi dumneavoastră călcaţi .

 Iosif Şerb
14 aprilie 2012

duminică, 8 aprilie 2012


GÂNDESC

Dacă stau şi mă gândesc
Ca un filosof
Mâine-o să mă prăpădesc
Fără vre-un folos

Să mă duc într-o neştire
Fără să mai ştiu de mine
Numai o bună vestire
Îmi ştie ziua de mâine.

Iosif Şerb
"Versuri" - Constanţa 2012
Pentru toti cei care au fost botezati cu nume de floare ,doresc din adâncul sufletului să aiba parte numai de împliniri, satisfacţii, multă sănătate in aceasta minunata zi in care Domnul Isus a intrat in Ierusalim.
 LA MULTI ANI !



Sărbătoarea Floriilor marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, duminica având o puternică încărcătură simbolică. Deşi oamenii l-au primit cu mare bucurie şi cu speranţa în suflete pe Cel care avea să se sacrifice pentru toate păcatele umanităţii, Iisus era conştient de faptul că aceştia nu aveau sufletele pe deplin deschise.
Floriile marchează şi începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Patimilor simbolizând durerea şi chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru ca păcatele oamenilor să fie iertate.
Prima menţiune referitoare la Sărbătoarea Floriilor datează din jurul secolului al IV-lea. În trecut, Sărbătoarea Floriilor mai purta numele de „Duminica Aspiranţilor“ sau „a Candidaţilor la Botez“, având în vedere că în această zi atât de importantă toţi cei care nu primiseră încă botezul mergeau la episcop pentru a-i cere să îi creştineze.
Tot în această zi, regii şi împăraţii acordau graţieri condamnaţilor, de aceea Duminica Floriilor a mai fost cunoscută în trecut şi drept „Duminica graţierilor“.
După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.
Crenguţele de salcie amintesc de faptul că în momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, oamenii l-au întâmpinat cu ramuri tinere, dar în acelaşi timp acestea simbolizează renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii.

vineri, 6 aprilie 2012


MIRIFIC UNIVERS
Mă destram şi ţes lumină
În mirific univers.
Aştept veacul ce-o să vină,
Destrămându-mă din mers.

Se scurg zilele-neştire
Doar o clip-anume,
Se opreşte-n prevestire
Ca-i plecat din lume.



Iosif Şerb
"Versuri" - Constanţa 2012


miercuri, 4 aprilie 2012

MELANCOLIE

MELANCOLIE


Afară iarna s-a lungit
Durerile rău m-apasă.
Mălaiu-n tron s-a isprăvit
Dar nimănui nu-i pasă.

Copiii încă n-au adormit,
În curte câinii latră.
Şi focul arde mocnit,
Cu trei tăciuni în vatră.

Iosif Şerb
"Versuri" - Constanţa 2012

marți, 3 aprilie 2012

TOAMNA

TOAMNA 

  Zile de toamnă valide.
  Fără fragi şi fară mure.
  Frunzele se-aştern palide.
  Pe poteca din pădure.

  Mă desprind de-acest pământ  
  Cu spiritul meu plutitor 
  Aşa cum am fost şi sunt,
  Dar nu mai pot să cânt de dor

  Geru-nfulecă din noi
  Aspru, fără milă, 
  Prefacându-ne într-un sloi,
Pe cei fără vilă.

Nu mai pot să beau
Nu mai pot să cânt
Drumul nu-l mai iau
Nu ştiu unde sunt.
 
Uite-aşa plecăm din viaţă
Câte unul, rând pe rând
Ca mărgelele pe aţă,
Tot mai puţini rămânând.
 
În sufletul meu pustiu
Ninge cu lacrimi de zăpadă.
Focul sacru, purpuriu
Veşnic ar voi să ardă.


 Iosif Şerb
"Versuri" - Constanţa 2012