Insemnarile unui jurnalist: "Scrisorică" către M.R.U.

Insemnarile unui jurnalist: "Scrisorică" către M.R.U.: Domnule Prim - Ministru ,    Sincer să fiu numirea dumneavoastră în această importantă funcţie am primit-o cu oarecare simpatie dar şi...

"Scrisorică" către M.R.U.

Domnule Prim - Ministru ,

   Sincer să fiu numirea dumneavoastră în această importantă funcţie am primit-o cu oarecare simpatie dar şi cu rezervă , ştiind din ce funcţie veniţi.
  Aţi intrat în cabinet cu aerul unui naiv , inocent şi atunci am înţeles care este substratul funcţiei.
  Aţi fost la început , doar câteva zile, un timid , ezitând în replici ceea ce mă facea să cred în loialitatea dumneavoastră faţă de tară.
  Ce rău m-am înşelat. Ştiam adevărata faţă a dreptei, dar nu aşa brutală.
  Mă surprinde iuţeala cu care decideţi vinderea unor obiective din patrimoniul national .
  Vă grăbiţi domnule Prim-Ministru !
   S-a vândut prea mult din bogăţia ţării până acum: petrol, aluminiu ....chiar şi sarea.
  Au mai rămas cupru, gazele subterane de şist şi urmează VAI ....aurul de la Roşia Montană, poate şi din alţi munţi, pe la Barza !
  Ce va mai urma ?!
  Aţi spus ca sloganul " Nu ne vindem ţara !" nu mai este actual. Aveţi dreptate, ce să mai vindem ? Copii ?
  Pe bătrâni îi ucideţi prin genocid. Mă întreb, cum au dispărut 81000 de pensionari, anul trecut ?
  Problema actuală este ce se întâmplă cu extragerea gazelor de şist .
  Cu mult timp în urmă, prin anii optzeci şi ceva, am văzut o sondă izolată în zona de lângă Poiana (Constanţa) şi toţi ne întrebam ce-o fi cu ea.Ca ziarist , am iscodit mai adânc şi am aflat că în locul respectiv s-ar afla gaze, petrol sau aşa ceva . În scurt timp însă sonda a dispărut fără ca cineva dintre noi cetăţenii să fi ştiut de ce ?
  Am aflat şi eu misterul  prin metodele noastre ziaristice.
  Terenul avea unele surse de gaze, dar apa freatică împiedica  forarea în continuare, periclitând starea populaţiei din zonă.
  Acum revin... iar problema gazelor de şist. Discuţiile sunt interminabile.
  Acum că s-a şi semnat un contract de vânzare-cumpărare, pe mai nimic.
  Reveniţi-vă domnule Prim-Ministru! Fiţi mai aproape de ţară, de popor !
  În concluzie,  puţin vă pasă de starea nostră şi a pământului pe care şi dumneavoastră călcaţi .

 Iosif Şerb
14 aprilie 2012

GÂNDESC

Dacă stau şi mă gândesc

Ca un filosof

Mâine-o să mă prăpădesc

Fără vre-un folos

Să mă duc într-o neştire

Fără să mai ştiu de mine

Numai o bună vestire

Îmi ştie ziua de mâine.

Iosif Şerb

"Versuri" - Constanţa 2012

Pentru toti cei care au fost botezati cu nume de floare ,doresc din adâncul sufletului să aiba parte numai de împliniri, satisfacţii, multă sănătate in aceasta minunata zi in care Domnul Isus a intrat in Ierusalim.
 LA MULTI ANI !

Sărbătoarea Floriilor marchează intrarea lui Iisus Hristos în Ierusalim, duminica având o puternică încărcătură simbolică. Deşi oamenii l-au primit cu mare bucurie şi cu speranţa în suflete pe Cel care avea să se sacrifice pentru toate păcatele umanităţii, Iisus era conştient de faptul că aceştia nu aveau sufletele pe deplin deschise.
Floriile marchează şi începutul patimilor lui Iisus Hristos, Săptămâna Patimilor simbolizând durerea şi chinurile pe care Mântuitorul le-a îndurat pentru ca păcatele oamenilor să fie iertate.
Prima menţiune referitoare la Sărbătoarea Floriilor datează din jurul secolului al IV-lea. În trecut, Sărbătoarea Floriilor mai purta numele de „Duminica Aspiranţilor“ sau „a Candidaţilor la Botez“, având în vedere că în această zi atât de importantă toţi cei care nu primiseră încă botezul mergeau la episcop pentru a-i cere să îi creştineze.
Tot în această zi, regii şi împăraţii acordau graţieri condamnaţilor, de aceea Duminica Floriilor a mai fost cunoscută în trecut şi drept „Duminica graţierilor“.
După modelul mulţimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.
Crenguţele de salcie amintesc de faptul că în momentul în care Iisus Hristos a intrat în Ierusalim, oamenii l-au întâmpinat cu ramuri tinere, dar în acelaşi timp acestea simbolizează renaşterea naturii sau biruinţa vieţii împotriva morţii.

MIRIFIC UNIVERS

Mă destram şi ţes lumină

În mirific univers.

Aştept veacul ce-o să vină,

Destrămându-mă din mers.

Se scurg zilele-neştire

Doar o clip-anume,

Se opreşte-n prevestire
Ca-i plecat din lume.

Iosif Şerb

"Versuri" - Constanţa 2012

MELANCOLIE

MELANCOLIE

Afară iarna s-a lungit Durerile rău m-apasă. Mălaiu-n tron s-a isprăvit Dar nimănui nu-i pasă. Copiii încă n-au adormit, În curte câinii latră. Şi focul arde mocnit, Cu trei tăciuni în vatră. Iosif Şerb "Versuri" - Constanţa 2012

TOAMNA

TOAMNA 

  Zile de toamnă valide.

  Fără fragi şi fară mure.

  Frunzele se-aştern palide.

  Pe poteca din pădure.

  Mă desprind de-acest pământ  

  Cu spiritul meu plutitor 

  Aşa cum am fost şi sunt,

  Dar nu mai pot să cânt de dor

  Geru-nfulecă din noi

  Aspru, fără milă, 

  Prefacându-ne într-un sloi,

Pe cei fără vilă. Nu mai pot să beau Nu mai pot să cânt Drumul nu-l mai iau Nu ştiu unde sunt.   Uite-aşa plecăm din viaţă Câte unul, rând pe rând Ca mărgelele pe aţă, Tot mai puţini rămânând.   În sufletul meu pustiu Ninge cu lacrimi de zăpadă. Focul sacru, purpuriu Veşnic ar voi să ardă.  Iosif Şerb "Versuri" - Constanţa 2012

Versuri

Cer iertare prietenilor mei , cititirii !
    Încă de la sfârşitul secolului trecut, gândurile mele se risipesc în neant.Întrega fiinţă îmi este bulversată , precum şi a multor semeni concitadini.Drumurile se răsfiră în cărări înguste şi tânguitor, eu nu ştiu pe care s-o apuc şi să mai prind ....măcar o rază de lumină care să-mi încălzească sufletul .
    Totuşi cei care mai pot, ne închid portile  aşa înguste şi neprimitoare ...cu sau fără voie...şi nu nu numai mie...
    Începutul de secol XXI nu ne oferă nicio speranţă pentru viitor, îndosebi generaţiilor tinere.
    Vă rog iubiţi cititori să iertaţi că acest volum de poezii nu are o tematică de la un capăt la altul .Am aşternut pe hârtie în culori si nuanţe diverse , în lumini şi umbre , aşa cum ne este spiritul.

Februarie 2012  Iosif  Şerb

 

ERA GER CÂND M-AM NĂSCUT

I            Geru-i ger,fără zăpadă, Sufletul mi-a îngheţat. Nu e nimeni să mi-1 vadă, Suflet,rău m-ai blestemat. II           Că nu sunt eu vinovat Dacă m-am născut Într-un secol înarmat Printre arme, fără scut. III         Suntem,oare, noi românii Blestemaţi de Dumnezeu Să ne mâncăm precum câinii Să ne duşmănim mereu ?

1 decembrie Ziua Naţională a României

Rezoluţia Marii Adunări Naţionale a tuturor românilor din Transilvania prin care se hotărăşte unirea "teritoriilor locuite de dânşii cu România". Rezoluţia proclamă principiile fundamentale menite a propăşi statul naţional unitar român. Unirea cea Mare Pătrunşi de-o nestinsă ardoare  În luptă sub spadă şi scut, Atunci România cea Mare, Sub tricolor s-a născut. Muntenia, Moldova, Ardealul Unite sub Mihai Voivod, Avea să fie idealul Întregului nostru Norod. Într-un gând şi simţire 1 Decembrie avea să vie Să ne aducă Marea Unire Patria mamă în veşnicie. Ce vor ei ? Să spargă, vor, lumea-n bucăţi. Din continente, în mici parcele, Cei puternici să ia unele părţi, Din vatra strămoşească-a ţării mele. Se ştie că aici de veacuri Cu bucurii, necazuri şi nevoi. Dăinuim pe-aceste locuri,  În ţara asta, suntem numai noi. Nu vrem nici globalizare . Să rămânem statul unitar, Aşa precum străbuni-n adunare. Au hotărât la Alba sub stejar. Iosif Şerb "Drumul robilor" - Constanţa 2007

Clar de lună

Clar de lună

 Câmpul se aşterne-n cale

 Verde crud. verde crud,                                                                       

 Nici  pe deal şi nici pe vale,

 Buciumul nu-1 mai aud.

 În amurg cu soarele,

 Galben ca  un scut,

 Se restrâng coloanele

 Pe poteci de lut.

 Unde sunt ciobanii oare ?

 Clopotele nu mai sună

 Pe cărări nu sunt mioare.

 Numai clar de lună.

"Vremea sărutului " - Constanţa 1994