Încă de la sfârşitul secolului trecut, gândurile mele se risipesc în neant.Întrega fiinţă îmi este bulversată , precum şi a multor semeni concitadini.Drumurile se răsfiră în cărări înguste şi tânguitor, eu nu ştiu pe care s-o apuc şi să mai prind ....măcar o rază de lumină care să-mi încălzească sufletul .
Totuşi cei care mai pot, ne închid portile aşa înguste şi neprimitoare ...cu sau fără voie...şi nu nu numai mie...
Începutul de secol XXI nu ne oferă nicio speranţă pentru viitor, îndosebi generaţiilor tinere.
Vă rog iubiţi cititori să iertaţi că acest volum de poezii nu are o tematică de la un capăt la altul .Am aşternut pe hârtie în culori si nuanţe diverse , în lumini şi umbre , aşa cum ne este spiritul.
Februarie 2012 Iosif Şerb
ERA GER CÂND M-AM NĂSCUT |
|
