TOAMNA

TOAMNA 

  Zile de toamnă valide.

  Fără fragi şi fară mure.

  Frunzele se-aştern palide.

  Pe poteca din pădure.

  Mă desprind de-acest pământ  

  Cu spiritul meu plutitor 

  Aşa cum am fost şi sunt,

  Dar nu mai pot să cânt de dor

  Geru-nfulecă din noi

  Aspru, fără milă, 

  Prefacându-ne într-un sloi,

Pe cei fără vilă. Nu mai pot să beau Nu mai pot să cânt Drumul nu-l mai iau Nu ştiu unde sunt.   Uite-aşa plecăm din viaţă Câte unul, rând pe rând Ca mărgelele pe aţă, Tot mai puţini rămânând.   În sufletul meu pustiu Ninge cu lacrimi de zăpadă. Focul sacru, purpuriu Veşnic ar voi să ardă.  Iosif Şerb "Versuri" - Constanţa 2012