Ecou

Te-aştept pe prundul adormit

Sub salcia ocrotitoare

Unde cândva noi ne-am iubit

Mângâiaţi de un răsărit de soare

Sunt tot eu dar nu mai sunt

Acelaşi cu priviri iscoditoare

Aud, dar nu mai pot să-ascult

Şoaptele tale îmbietoare

E un ecou neterminat

Pierdut în colţ de stâncă

Neauzit de nimeni, dar ruinat.

Se mai resimte încă.

 

Iulie 2000 "Ecou" - pictură de  Mircea Popitiu

Nu plânge !

Nu plânge pentru a nu ştiu cât-a oară.

Nu plânge iubito, nu plânge.

Lacrima ta ca o vioară,

Inima mea o străpunge.

Ochii tăi, ochii albaştri

Din ei curg lacrimi amare

Strălucitori ca nişte aştrii,

Izvor de mărgăritare.

Vino în noaptea albastră

Să ne unim pe vecie

Toată lumea să fie a noastră,

Doar marea pe noi să ne ştie.

Căci nimeni nu poate să spună

Dacă va fi să mai fie

Îndrăgostiţi pe sub lună

Cu îmbrăţişări de poezie.

" Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Zănatice gânduri

Zănatice gânduri

Şi zbura, zbura într-una

Peste zi şi peste noapte

Când privea în nouri luna

Fără vorbe, fără şoapte.

Erau gândurile mele

Ce umblau zănatice

Printre nori şi printre stele

Nebune zburdalnice

Când spre ziuă mă trezeam

Dinspre noapte către zori

Nu prea ştiam ce aveam

De mă cuprindeau fiori.

" Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Zbor continuu

Zbor continuu

  Ochii-mi încă nedormiţi,

Săgeţi ale timpului

Planează nedumeriţi,

Pe-o aripă-a câmpului.

Şi eu nefiresc aştept,

Vremea de dincolo de nori

Să merg mai mândru şi drept,

Împovărat de ninsori.

Înaintez prin furtună uimit

Adolescentul ce-am fost,

Şi caut nedefinit,

O lume mai bună, un rost.

  

" Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Marea şi tu

Marea şi tu,

Cerul se cutremura

Când mă sărutai pe buze.

Luna mult se bucura,

Copacii tăceau din frunze.

Când eram pe malul ei,

Marea se învolbura.

Valul presăra scântei,

Noaptea ne înconjura.

Erai pasărea de vis,

Ce zbura, zbura mereu.

Astăzi dragostea s-a stins,

În focul lui Prometeu.

" Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Ochiul Soarelui

Mă uitam Prin ochiul soarelui Şi mă vedeam, Mă vedeam eu Şi parcă mi se părea Că aevea Nu sunt eu Nici tu nu erai Aceeaşi Când n-am fost eu Dar eram noi îmbrăţişaţi de univers Ochiul Soarelui Era cu noi Ne arunca în hăul Mării De dorul dorului In apa sărată Peste oceanul lumii. " Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Jocul de fluturi

Jocul de fluturi

Joc de fluturi, nesfârşit.

Multicolor curcubeu

Pe câmpuri verde, infinit.

Unde veşnic sunt şi eu.

După fluturele-albastru,

Zburăm toţi către zenit

Pe un cer de alabastru,

Fluturăm nedefinit.

 " Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Speranţe pierdute

 Speranţe pierdute

Opriţi orologiile toate

De la mână, din sălile de aşteptare,

Din ceruri dacă se poate

De lângă lună, de lângă soare.

Vreau o clipă de repaos

Până lângă Ursa Mare

Să uit de lume şi de haos

Să m-adâncesc în visare.

  

De ce atâta grabă cu secunda,

Se schimbă lumea oare ?

Aşteptaţi să vină unda

Aruncată nemilos, din Mare ?

Lasaţi orele să tacă

Opriţi de puteţi,Universul

Nu lasaţi clipele să treacă

Peste noi să vină reversul.

 

 

" Drumul robilor " /  Constanţa  -2007

Ca într-un vis

Ca într-un vis

Ca-ntr-un vis cu stropi mărunţi Plutesc în aer fulgi Petale albe peste munţi Şe aştern pe unde fugi. Eternul vis Te urmăreşte În haosul de unde vii Şi te conduce în Abis. Nu eşti Şi cred că nu vei fi Fiinţa care dăruieşti Viaţă celor care-o curmă.  Kuzma Petrov-Vodkin - Chaos (1906) "Salut mileniul trei " - Constanta 1999 Editura Metafora

Starea de a fi

Starea de a fi

Îmi sare mintea din ţâţâni

Şi creeri îmi stau să ardă

Nu ştiu, sunt la casa de nebuni

Ori sunt la mine în ogradă?

Mă simt, aşa imponderabil

Plutesc pe norii fumurii

Sunt pentru unii adorabil

Iar pentru alţii “cine-o fi”

Mă mişc în starea mea inertă

De unde vin, unde ma duc

Existenţa mea este incertă

Nu ştiu, dar mă simt năuc

 "Drumul robilor" - Nelinişti metafizice

Constanţa -2007