AM ŞI EU TELEFON MOBIL

    Numele lui Martin Cooper cu siguranţă nu vă spune nimic, însă invenţia atribuită lui este familiară pentru mai mult de jumătate dn populaţia planetei. El ar fi inventatorul telefonului mobil.
    Lui Martin Cooper i-am datora faptul că putem vorbi de oriunde: de pe munte, din staţiile de metrou sau de pe o barcă, aflată pe mare.

Deştept  evreul, dar s-a şi ajuns, acum este miliardar. Bravo lui, că scapă mulţi din bucluc !

 

***

 

Dacă unul este în cârciumă şi-i merge bine mersi, aude aşa ca prin pahar, telefonul. Sare în sus, cât mai poate, iese din cârcoimă , pune telefonul la ureche “minunea” şi răspunde:

-          Da, dragă, te aud, sunt la serviciu, am o grămadă de treabă.

-          Bine, dragul meu, am vrut să ştiu ce faci. Vezi nu te obosi prea tare, te aştept cu patul cald.

sau

-          Alo!

-          Da, eu sunt.

-          Domnul Steflea, vă caut de un ceas, unde sunteţi?

-          Aoleo, sefu’! Azi nu m-am dat jos din pat, am o gripă a dracului şi o temperatură de peste 38º la umbră!

-          Bine, stai în pat şi fă-te bine, să nu vii la serviciu să dai gripă la toţi salariaţii. Ştii că acum avem cinci angajaţi.

-          Da, să trăiţi…

După convorbire, Şteflea intră în cârciumă satisfăcut şi mai comandă un rând, la adăpostul celuralului.

***

Dar telemobilul ăsta are multe metode de folosire şi mijloace mânuire.

În maşină, la volan, e o dexteritate să conduci, să fumezi şi să vorbeşti la telefon. Ştii ce înseamnă, dacă nu ai decât două mâini?

Ţii telefonul cu o mână... volanul cu alta...Dacă ai puţină experienţă sau mobilitate prinzi telefonul între umăr şi ureche, volanul cu o mână, ţigara în cealaltă mână şi poţi să conversa, nu contează că eşti pe drum drept sau strâmb. Dacă ai noroc, scapi... Este destul de greu, trebuie să recunoaştem, dar cu puţin teribilism reuşiţi să ajungeţi la destinaţie.

Talentul de a mânui telefonulmobil însă nu se opreşte aici. Mă refer la oricare deţinător.

E o tehnică să şti să vorbeşti la celular...

Dacă eşti într-un local, neapărat să ieşi afară, cu el la ureche, să dai din mâini (numai din una), să vorbeşti tare, dar să nu se înţeleagă nimic.

Dacă eşti în aer liber şi vorbeşti la mobil, poziţia este specifică acestui comportament :

Ţineţi telefonul la ureche orice mână vă convine, cealaltă mână o ţineţi în buzunar şi un picior îl târâţi instantaneu, ca şi cum ar fi damblagiu dar nu e...

 Aşa daţi impresia unui deţinător autentic de TELEMOBIL ...

  Martin Cooper